Interviu

De vorbă cu Ovidiu Mihăilescu:

Îmi place să dăruiesc pace, iubire, oglinzi de timp în care să ne regăsim sufletul

GREEN Silvana Chiujdea (2012-12-10 10:13:08) 242 vizualizari

„Vă spun cinstit eu sunt cowboy-ul Nelu/Oriunde mă duc începe măcelu’/Cine de-aici mai ascultă manele/Precis va muri de mâinile mele/Și dacă și cânta manele vă jur/Am să-l omor ca pe față de dur”, cântă în gura mare un grup de adolescenți pe faleza din Tulcea, în acorduri de chitară, iar pe aripi de ecou zburdă veselia lor. Hei!!! Ăsta-i cântecul lui Oviudiu Mihăilescu, „Cowboy-ul Nelu”. L-am cântat de atâtea ori!!! ”Ferict, neferict…” răsună faleza. Zâmbesc și fredonez și eu în gând. Mă apropii și mai am parte de o surpriză: „8 ore la serviciu”! Deja cânt cu ei la refren: „Tap, tarap, tarap,tap, tarap….” Aceasta e doar una din amintirile care îmi vin în minte când mă gândesc la Ovidiu Mihăilescu. Nu știu câte concerte a avut artistul la Tulcea, nu știu nici dacă a fost vreodată în oraș, dar știu sigur că tinerii din toată țara se adună și îi cânta piesele la chitară. În timp, am avut ocazia să-mi consolidez convingerea. Un om cald și bun, așa îl cunosc pe Ovidiu Mihăilescu. Nu știu cum face, dar reușește să transmită prin cântecele sale un strop de magie, chiar și atunci când nu se află fizic prin zonă.

Impact News: Ai spus de multe ori că muzica trebuie să educe, nu să ceară moartea dușmanilor. Cunoscuții știu că tu faci asta. Au fost situații când a fost cazul să le explici, celor care nu te cunosc, ce e cu acest Cowboy Nelu?

Ovidiu Mihăilescu: Da muzica e un limbaj universal, ea vindecă, educă, dispune sau indispune. Și atunci când e însoțită de vers poate transmite stări și idei. Eu fac parte dintr-o generație tulburată care în anii ’80-’90 a trebuit să absoarbă șocul transformărilor și să-l transforme în artă. Alături de nume ca Ada Milea, Daniel Iancu sau Fără Zahăr, am încercat uneori să “educăm” a la Caragiale, spunând cum stau lucrurile în cheie ironică. Cowboyul Nelu s-a născut din amestecul de Orient manelizat cu spiritul american de după Revoluție. În fapt e un kitch cultural! Personajul “m-a vizitat” în urma unor sesiuni prelungite de manele ascultate de la vecinul de bloc de sub mine care nici măcar nu era de etnie “romantică”! Cowboyul Nelu e doar o mască socială care mi-a permis să ”împușc” câteva lucruri stâmbe de la noi.

Impact News: Umorul în folk și satira socială. Cum se face că ție îți vin ca turnate în piese? Ai un secret?

Ovidiu Mihăilescu: De cele mai multe ori când ceva nu-ți convine și vrei să-l schimbi, a spune lucrurile cu tristețe sau afectare, nu dă prea bine. În schimb ironia păstrează o distanță care face mesajul mai incisiv și mai elegant. Din păcate asta nu schimbă și realitatea! Cred că mă prinde acest stil pentru că iubind literatura i-am frecventat pe Caragiale, Topârceanu, Urmuz sau Daniil Harms. Important este să-ți urmezi modelele și să îți pese de țara ta, de cei din jur și de problemele lor. Nu toți cetățenii sunt în stare să facă politică. Așa că noi artiștii încercăm să-i mai tragem de șiret pe cei ce dețin puterea. Vremelnic!

Impact News: Vreau neaparat să discutăm puțin despre „Tânăr și liber”, o piesa parcă mereu actuală, deși istoria ei nu e una recentă.

Ovidiu Mihăilescu: “Tânăr și Liber” s-a scris cumva singură prin 1982. Este în fapt un mozaic de gânduri care mă frământau în acei ani și care gravitau în jurul ideii de libertate individuală și socială. Eram în facultate atunci, student politehnist și visam la o lume mai liberă! După ’89 am văzut și fețele hidoase ale libertății. Am văzut și abuzul de libertate și libertatea de a nu mai crede și a nu mai vrea nimic. Am și scris, un alt cântec mai complet și mai trist, despre libertate! Totuși, așa cum spui tinerețea a găsit câteva idei inoxidabile. Am cântat “Tânăr și Liber” în Cenaclul Vouă ani buni, am cântat-o live în ’90, la TVR, imediat după Revoluție. Atunci a devenit un blazon al unei generații de folkisti.

Impact News: „Dor de Florian Pittiș”, uite încă o piesă care mi-e tare dragă. Spune-ne câte ceva despre emisiunea ta la Radio 3Net.

Ovidiu Mihăilescu: Bună întrebare! Dacă vorbim de libertate cred că Florian Pittiș a fost pentru România un profesor de libertate! Cel mai frumos din lumea nebună a artiștilor, cu sufletul mare exact cât harta României, preot al cuvântului și om care la orice vârstă a emanat în jur tinerețe! Mi-e dor de Domnia Sa cum mi-e dor și de Eminescu, Nichita… Spirite providențiale trimise acestei țări din luminile Raiului. Sunt recunoscător că l-am cunoscut pe Moțu’ ,cum îl alintau prietenii și că m-a acceptat în echipa de oameni frumoși care-l înconjurau. Emisiunea mea se numește Folkweb, e o emisiune cu și despre folk. Reprezintă pentru mine o mare bucurie să dau mai departe iubirea de folk și poezie pe care am primit-o de la cei mai mari ca mine, folkisti, poeți, profesori, oameni simpli!

Impact News: „Cipilică” e al doilea tău album. N-ar fi rău să ne spui de ce „Cipilică”?

Ovidiu Mihăilescu: După primul album, “Cowboy-ul Nelu”, mai acid și mai programatic umoristic, am simțit nevoia să adun în al doilea album piese mai vechi, mai romantice, mai dulci-amărui. Am vrut să numesc albumul “Castele de nisip”, dar mi s-a părut prea convențional și am ajuns la concluzia că “Cipilica” e un nume inedit. În plus cred că redă ceva din spiritul vremii. Acum purtăm pe cap tot felul de “cipilici” și mai puțin o pălărie clară! Apoi, cipilica e un fel de șapcă pentru copii. Și eu țin mult la copilul interior pe care fiecare din noi ar trebui să-l ținem treaz!

Impact News: Știu că una din piese îi este dedicată fiului tău.

Ovidiu Mihăilescu: Tot albumul l-am dedicate familiei, soției și celor doi băieți. Dar fiul meu cel mare, Bogdan, care e student la Conservator, m-a sprijinit cu harul lui la două melodii de pe album: “Castele de nisip” și “Ploaia albastră”. E minunat când o pasiune e împărtășită de cineva din familie. Simți că lași ceva de valoare cuiva drag.

Impact News: Și pentru că în curând vine Crăciunul, ai fost vreodată costumat în Moș pentru copiii tăi?

Ovidiu Mihăilescu: E ciudat, dar nu am fost. Întotdeauna am apelat la altcineva de teamă să nu fiu descoperit! Cred însă că e un exercițiu minunat să îți propui să te îmbraci zilnic cu tipologia lui Moș Crăciun și să fii mereu gata să împarți cadouri sau măcar zâmbete celor aflați în lipsă. În sensul ăsta, da, merg prin țară și încerc să le dau celor care se mai simt copii melodii-jucării cu care să-și umple mintea și sufletul o vreme.

Impact News: Ce îti place să dăruiești de sărbători? Dar să primești?

Ovidiu Mihăilescu: Îmi place să dăruiesc pace, iubire, oglinzi de timp în care să ne regăsim sufletul, spiritul, legătura cu divinul. Până la urmă, Moș Crăciun chiar dacă e o invenție, reprezintă un simbol al lui Dumnezeu care are totul și dăruiește totul! Îmi place să primesc iubire, prietenie, prețuire, fericirea de a împărtăși un spațiu de sărbătoare, liniștea de a împodobi un brad cu copiii mei, fericirea de a avea timp să mă uit la stele, la ninsoare, deliciul de a fi viu.

Impact News: Cum era Crăciunul când erai tu copil? Poți să îmi povestești o întâmplare de Crăciun?

Ovidiu Mihăilescu: Crăciunul era tot Crăciun, țin minte că pe la 5-6 ani am fost dus la alt copil să mă întâlnesc cu Moșul în carne și oase… Aveam emoții, repetam în gând poezia benevol-obligatorie, iar când l-am văzut, înalt, tot îmbrăcat în roșu, cu un păr și o barbă nefiresc de strălucitoare (din fericire nu erau de vată!) pentru câteva minute am trăit o stare magică, deși curiozitatea mă îndemna deja să-l trag de barbă! Copiii trăiesc intens această sărbătoare și ea există mai mult pentru ei decât pentru adulți. Acum un an am retrăit scena cu o nepoata de 4 ani. Un actor a venit special să joace rolul Moșului… Copilul surescitat și intimidat, cu ochii mari și mânuțele nervoase, care dă răspunsuri silabice la întrebări și momentul eliberator al despachetării jucăriei. După asta Moșul nu a mai avut “audiență” și a trebuit să plece. Remarc totuși că lucrurile se schimbă, jucăriile devin tot mai scumpe, tot mai sofisticate, copiii și părinții tot mai materialiști, nucile și merele lasă loc banilor și răsfățului… Poate este doar o fază de tranzitie!

Impact News: Ai un album dedicat special cântecelor de Crăciun.

Ovidiu Mihăilescu: Da, se numeste “Cântece de folk Crăciun” pentru că nu-mi plac denumirile cu “Xmans” și “snow”. Atunci când lucram la albumul “Cipilica” am lăsat câteva piese care nu se potriveau cu stilul albumului afară. La acele piese am mai adăugat câteva colinde, plus câteva melodii pe care le-am scris mai târziu și la finalul lui 2010 am lansat albumul, la Palatul Ghika din București, doar pentru un cerc restrâns de prieteni. Între timp cererile s-au înmulțit și albumul se vinde încă foarte bine.

Impact News: Pe unde „colinzi”, în decembrie?

Ovidiu Mihăilescu: Am colindat la Cernavodă, apoi la lansarea noului album Walter Ghicolescu în București. Urmează Cluj și Fălticeni, iar spre sfarșitul anului poate la TârguMureș. Între ele mai multe cântări gratuite pentru diverse cauze umanitare. În București voi cânta alături de “Trupa Joi” adica Ciprian Diaconu și Radu Valean odată în 16 decembrie la “Pariu pe Prietenie”, eveniment cu folk și poezie organizat de Sorin Teodoriu și poeta Clara Mărgineanu. Oameni frumoși care mai găsesc timp pentru a organiza duminică întâlniri de suflet. Apoi, în 19 decembrie, la Clubul Sinners, unde vreau să adun o mână de prieteni ca să ne bucurăm cântând colinde și să sărbătorim împreună o clipă de grație. Evident îi aștept cu bucurie pe cititori. Până la urmă ce rămâne este timpul ars frumos în compania celor dragi.

One Reply to “Interviu”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *