Jan-5-2010

Sunt oameni pentru care suntem chemati sa dam marturie…oameni deosebiti,celebrii sau anonimi ,oameni
care au lasat o urma in vietile noastre si carora le suntem datori cu lumina pe care au sadit-o in noi.
Despre Toni, un om care l-a vazut numai la “Cronica Carcotasilor” isi putea face o parere gresita;vesel,jovial,
imitind cu har personaje ca Nastase,Becali,Vadim parea a fi doar un actor de comedie…si cam atit.
L-am cunoscut pe Toni prin Daniel Iancu care a avut mai multe aparitii la Carcotasi si acolo s-a impietenit imediat cu el,
mai apoi avea sa ni se alature in citeva spectacole de folk&fun si avea sa ne devina bun prieten …
Toni era un copil mare,oricind pus pe sotii,vesel,inteligent,afabil,mereu gata sa spuna o poveste,un banc,cu o putere
de observatie redutabila,imediat “vedea” si calitatile si defectele celor din anturaj…dar peste toate un om cu suflet mare,
cald sensibil ,intelegator…parea doar un tip de sprit si glume,dar dincolo de masca de mitica voios se ascundea un alt om,
mult mai fin ,mai blind,mai cuprinzator…
Am avut bucuria sa-l insotesc acasa la el dupa un spectacol,si atunci am aflat de dragostea lui pentru teatru,pentru carti
pentru Nichita,pentru Aurelian Andreescu(Auzi ce frumos cinta Aurica! zicea…) visa sa joace in teatru mai mult..(cei care l-au vazut in “Noapte Araba” La Teatrul Foarte Mic stiu ca Toni putea fi si un actor serios … )
Cu o inteligenta activa Toni vorbea mai multe limbi (invatase si vorbea bine aromana desi nu era aroman) ,greaca si
cine mai stice cite alte limbi…citea mult,(mi-a daruit o carte a Ieromonahului Savatie Bastovoi anul trecut in dorinta de a ma provoca la dialog pe o zona in care se vadea ca e foarte interesat)
Nu vreau sa alunec cu acest portret spre un elogiu nesfirsit …dar simt cumva ca ar fi nedrept ca unii sa ramina
doar cu imaginea unui Toni clown TV si sa confunde masca cu omul…
Toni n-a fost doar o imitatie de celebritati ci un om viu si frumos si adevarat din spita marilor comici pe care i-a dat acest neam…si stiu sigur ca daca timpul ar fi avut rabdare ar fi fost unul din numele mari ale comediei noastre…
Din pacate traim vremuri in care comedia merge pe strada iar actorii nu mai au loc sa straluceasca in risul si tristetea generala.
Ramine ca aceia care l-au cunoscut mai bine sa spuna mai multe,e tare greu sa cuprinzi in citeva rinduri un om viu
cu visele,bucuriile,fericirea si durerile lui…eu pot doar sa dau marturie ca Toni Tecuceanu n-a fost doar un nume intr-o stire,intr-o distributie…ci un blind,talentat si frumos om!

2 comentarii pana acum.

  1. Loreta Popa says:

    Cata vreme exista un OM care sa-si aminteasca de alt OM nimic nu este pierdut… Pastrandu-l in sufletul nostru pe cel plecat pentru o clipa, mai departe spre acasa, acesta ramane viu.
    Nu poti vorbi la trecut niciodata despre el asa ca-ti amintesti mereu si mereu si mereu … Ganduri frumoase, cu multa lumina pentru tine, Toni…

  2. “Sună a lacrimă de mamă când dai cu pumnul în pieptul unui soldat,
    rămâne strivită, şi albastră şi orfană
    ceroaica ce ne-a minunat.
    Rămâne pustie şi rămâne lividă
    sângeroasa noastră moarte timidă.
    Rămâne fără de lume,
    lumea ce mai rămâne.”
    “În lacrimă sărată să schimbăm secunda,
    să plângem din răni ca din ochi…”
    http://floriploiesteanu.wordpress.com/2010/01/05/toni-tecuceanu-va-trai-in-noi/

Leave a Reply